Situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud şi sud-est a Podişului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei şi Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podişului Bârladului — parte a Podişului Moldovei.

Judeţe vecine

Existenţa celor mai vechi aşezări pe teritoriul judeţului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localităţi au apărut în 1375 şi în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidenţa Ţării de Jos şi era considerat a doua citadelă a Moldovei. În 1440, Bogdan al II-lea câştigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul şi patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câştigată de Ştefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a României şi cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe aşezări vasluiene, au fost prădate şi incendiate de invaziile tătare şi otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost şi cazul actualei reşedinţe, Vaslui. În secolele care au urmat, locuitorii judeţului au participat activ la bătăliile pentru independenţă şi libertate din 1848, 1858, 1877 şi 1918 fiind recunoscuţi pentru vitejia şi curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneş Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de judeţul Botoşani, pe teritoriul judeţului a izbucnit Răscoala ţărănească din 1907, care a antrenat mai multe localităţi printre care Huşi, Vaslui, Bârlad, Stănileşti, Muntenii de Jos ş.a.

Judeţul Vaslui cu reşedinţa la Vaslui a fost înfiinţat ca unitate administrativ teritorială sub denumirea de ţinut, încă din secolul al XIX-lea şi cuprindea o suprafaţă de 2132 km². În componenţa sa intrau 3 plăşi: Racova, Stemnic şi Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup şi trei albine. În 1950, a fost înfiinţată regiunea Bârlad cu reşedinţa la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu şi Tutova făceau parte din judeţul Iaşi. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărţire administrativ teritorială, fiind astfel reînfiinţat judeţul Vaslui în limitele cunoscute în prezent, din fostele judeţe Vaslui, Tutova (cu reşedinţa la Bârlad) şi Fălciu (cu prima reşedinţă la Fălciu, apoi la Huşi).

Judetul Vaslui este situat în partea de Est a tarii si are o suprafata de 5297 Km2 ceea ce reprezinta 2,2% din suprafata totala a României; se învecineaza la Sud cu judetul Galati, la Vest si Sud-Vest cu judetul Neamt, Bacau si Vrancea, iar la Nord cu judetul lasi. Limita estica este marcata de catre Valea Prutului care este în acelasi timp si granita naturala cu Republica Moldova.

Relieful colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un peisaj placut, blând si reconfortant. Principalele unitati de relief de pe teritoriul judetului sunt Podisul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, dealuri si depresiuni, terase si sesuri.

Clima este continentala, iarna se afla sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian si vara al aerului continental si tropical. Desi culmile deluroase oscileaza între 200 si 400 m altitudine, prin lucrari de îmbunatatiri funciare si construirea unor baraje ele sunt prielnice dezvoltarii sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura si cresterea animalelor).

Populatia totalã a judetului, potrivit datelor recensãmântului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098% din populatia tãrii si 12,3% din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73% din populatie sunt bãrbati si 50,27% – femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic decât media nationalã (39,3%, fatã de 52,74% pe plan national), însã grupa de vârstã 0-19 ani este mai bine reprezentatã în judetul Vaslui decât pe plan national: 29,46%, fatã de 25,17%.

Este un tinut cu o istorie bogata, cu numeroase dovezi ale existentei multimilenare a poporului român, ale luptei pentru dreptate sociala, pentru unitate si independenta.